Un Paște fericit!

Stimați vizitatori,dragi creștini.Cu această sărbătoare plină de miracol și luminăție,am plăcerea de a vă felicita cu sărbătoarea Paștelui,cu învierea lui Iisus.Vă doresc o sărbătoare plină de mister și frumusețe sufletească.UN PAȘTE FERICIT!

Paștele (latină pascha; ebraică פסח, pronunțat pessach pentru Paștele evreiesc,ebraică פסחא, în forma arameică, pronunțată pascha pentru Paștele sau Paștile creștine; greacă Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creștine, care comemorează evenimentul fundamental alcreștinismului, Învierea lui Isus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa dinVinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele.Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară și mișcarea de rotație a Lunii în jurulPământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară.

Cel mai răspândit obicei creștin de Paști este vopsirea de ouă roșii, a căror prezență este obligatorie pe masa de Paști, deși în prezent se vopsesc ouă și de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouă de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picura din rănile lui Isus.^[2]

Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară și alte mâncăruri tradiționale: pască, cozonac, drob.

Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepurașul de Paști sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit și printre necreștini.

Pregătirile de Paşti

Uraaaaaaaaaaaaa!

Cetăţenii Republicii Moldova au început deja pregătirile de Paşti.Prin peţe s-au început vînzările de vopsele şi imagini pentru ouă.Cu toate că se apropie sărbătorile,vînzătorii au ridicat preţurile la produsele alimentare.Prin şcoli,elevii aşteaptă cu nerăbdare vacanţa de Paşti.

Obiceiurile  de Paşti.

Mîncărurile tradiţionale de Paşti sunt:mielul,pasca,ouăle vopsite,răcituri,cozonac,cîrnăciori de porc,etc.Cea mai mare sarbatoare a crestinilor, Invierea Domnului, este prilejul, pentru romani, de a trai clipe de bucurie sfanta, dar şi de a sărbători in cadrul comunitatii.Paştele, cum denumesc romanii sarbatoarea Invierii. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele creştinilor este, in primul rînd, sărbătoarea Invierii Domnului, după al cărui model vor invia toti crestinii.Pe planul culturii populare, inceperea Postului Mare este marcata prin distractia care se face inainte de post. In Vestul tarii, dar si in zonele cu populatie catolica, aceasta poarta numele de farsang, fasanc sau fashing. Este, de fapt, un carnaval al intregului sat, la care tinerii se mascheaza, iar cei mai in varsta asista. Mastile sunt fie confectionate ad-hoc, din materiale existente prin gospodarie – haine vechi, perdele, obiecte vechi, etc. – fie sunt consacrate prin traditie, cum e cazul „berbecilor” de la Slatina .

În Banat, ziua aceasta se numeste Spolocanie, iar oamenii se spala cu bautura, la carciuma satului, de mancarea de dulce. In alte parti ale tarii, de Spolocanie, vasele din care s-a mancat de dulce se spalau cu lesie si se urcau in pod, unde se pastrau pana la Paşte.

Jumatatea Postului Mare (miercurea din saptamana a patra) era numita Miezul sau Miaza Paresii (de la cuvantul Paresimi, care insemna Postul de 40 de zile) sau Paretii (aceasta sarbatoare era socotita ca un perete care desparte Postul Mare in doua). Ziua era tinuta cu sfintenie de femei, care nu munceau si mai ales, nu ungeau peretii ca sa nu se imbolnaveasca de „dansele”, ori sa nu innebuneasca ele sau familia. Era credinta ca tot ce se lucra in aceasta zi se strica, nici un lucru neputand fi dus la bun sfarsit.

Oamenii,de Paşti se salută „Hristos a înviat”,”Adevărat a înviat”.

Un Paşte fericit la toţi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!